EXCLUSIV. Curtea Constituțională ar putea lua în câteva zile decizia care le poate da imunitate torționarilor Vișinescu și Ficior. Cazul care poate închide definitiv dosarele Revoluției. VIDEO Gândul LIVE

Curtea Constituțională va judeca pe 15 octombrie o excepție de neconstituționalitate privind articolul 125 din Codul Penal și legea 27/2012 care anulează posibilitatea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor. Specialiștii contactați de gândul au explicat că, dacă legea este declarată neconstituțională, atunci dosarele privind crimele comise la Revoluția din 1989, dosarele mineriadelor și dosarele torționarilor vor fi îngropate definitiv. Astfel că torționari precum Alexandru Vișinescu, Ion Ficior sau vinovații pentru cei peste 1000 de morți de la Revoluție vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată și eventuale condamnări. Excepția care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.

LIKE-ul tău ar putea schimba Bucureștiul. Vezi propunerea de nerefuzat

Curtea Constituțională a avut pe lista de ședință din 24 septembrie o excepție de neconstituționalitate venită de la Curtea de Apel Timișoara. Este vorba de o excepție referitoare la articolul 125 din Codul Penal. Acest articol spune următoarele: „Prescripția nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul: a) infracțiunilor contra păcii și omenirii, indiferent de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; b) infracțiunilor prevăzute la art. 174-176 și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei”. Vezi aici textul complet de lege.

Acest articol a fost modificat cu forma de mai sus în 2012 prin legea 27. Scopul a fost acela a anula posibilitate prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav și infracțiuni intenționate care au avut ca urmare moartea victimei) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data intrării în vigoare a acestei legi.

Codul Penal în vigoare, modificat cu legea din 2012, face posibil ca dosarele Revoluției să poată fi cercetate, trimise în judecată și soluționate fără a exista teama că se va atinge prescripția și că presupușii vinovați vor scăpa.

Deschise după Revoluția din1989 de Parchetul Militar, dosarele Revoluției au anchetat modul în care autoritățile au suprimat prin forță protestele românilor. Conform datelor oficiale, în Revoluția româna din decembrie au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reținute. Timp de 23 de ani aceste dosare nu au fost trimise în judecată.

Ce efect ar avea declararea neconstituțională a articolului 125 din Codul Penal

Astfel, legea 27/2012 aplicată în dosarul Revoluției făcea posibilă anchetarea, trimiterea în judecată și condamnarea vinovaților din dosarul Revoluției fără să existe posibilitatea prescripției. Aceeași situație se aplică și în cazul dosarelor care privesc Mineriadele din anii `90.

Experții consultați de gândul, judecători și procurori au explicat că declararea neconstituțională a articolului 125 din Codul Penal, respectiv a legii 27/2012, ar avea ca efect direct și închiderea dosarelor torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion Ficior. De asemenea, ar face inutilă și cercetarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a celorlalți 33 de torționari aflați în viață descoperiți de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului. Sesizările trimise de IICMER la parchet pe numele torționarilor Vișinescu și Ficior au la bază exact prevederile din legea 27/2012 care înlătură prescripția în cazul unor fapte precum cele comise de cei doi torționari. În cazul Vișinescu, Parchetul General a început urmărirea penală pentru genocid. Pentru infracțiunea de genocid prin legea 27/2012 textul a fost modificat astfel încât pentru această infracțiune să nu intervină prescripția indiferent de „date la care faptele au fost comise”. Dacă legea este declarată neconstituțională, această sintagmă dispare din codul penal, iar faptele lui Vișinescu ar putea fi considerate prescrise.

O decizie de neconstituționalitate pe articolul din legea 125 ar duce și la închiderea definitivă a dosarelor Revoluției și a dosarelor Mineriadelor.

Cine a sesizat Curtea Constituțională

Excepția de constituționalitate, care poate duce la închiderea celor mai sonore dosare din istoria postdecembristă, a fost aprobată de judecătorii Curții de Apel Timișoara. Pe 5 decembrie 2012, Curtea a admis solicitarea formulată de Nicolae Trebuian de sesizare a Curții Constituționale. Acesta a fost condamnat de instanțele din România la șase ani de închisoare pentru vătămare deosebit de gravă. După ce în anul 2000 a fost emisă sentința definitivă, acesta nu a fost găsit de autorități și a fost dat în urmărire.

După ce a fost prins de autorități, Trebuian a contestat executarea pedepsei. În sesizarea către CCR, Nicolae Trebuian a menționat în esență că a fost prins de autorități după ce termenul de prescripție pentru executarea pedepsei în cazul său a fost împlinit și că, de fapt, nu trebuia să fie încarcerat. Acesta se baza pe codul penal înainte ca el să fie modificat prin legea din 2012. Ori legea 27/2012 cuprindea și această situație. Solicitarea sa de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă. Astfel că pe 15 octombrie judecătorii CCR ar putea decide dacă vor declara articolul de lege neconstituțional având ca efect imediat închiderea definitivă a dosarelor Revoluției, Mineriadelor și dosarele torționarilor comuniști.

IICCMER: Dosarele Revoluției se vor închide cu NUP

IICMER susține că dacă legea va pica la CCR, toate dosarele Revoluției vor fi soluționate prin neîceperea urmăririi penale. „Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripție în martie 2012 (și care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunțurile vor fi soluționate prin rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripție a răspunderii penale era deja împlinit”, spune IICCMER, într-un comunicat public.

Andrei Muraru: „Admitere a excepției de neconstituționalitate ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”

Președintele IICCMER, Andrei Muraru, suține într-o scrisoare trimisă CCR că declararea legii ca fiind neconstituțională ar duce la un blocaj greu de reparat. Acesta mai afirmă că rostul legii 27/2012 a fost acela de a securiza posibilitatea cercetării crimelor comise în perioada comunistă. „Această lege sancționează încălcarea dreptulului la viață, cel mai important dintre toate drepturile și libertățile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu și-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democrației în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancționarea crimelor din timpul Revoluției române. Așadar, o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea semnată de Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.